ușurare
Romanès
[modifica]- Etimologia: Del verb ușura.
Nom
[modifica]ușurare f. (plural ușurări)
Declinació
[modifica]| Singular | Plural | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Indefinit | Definit | Indefinit | Definit | |||
| Nominatiu-acusatiu | (o) | ușurare | ușurarea | (niște) | ușurări | ușurările |
| Genitiu-datiu | (unei) | ușurări | ușurării | (unor) | ușurări | ușurărilor |
| Vocatiu | - | - | ||||