encarrerar

De Viccionari


Català
[modifica]

Oriental:  /əŋ.kə.rəˈɾa/
Occidental:  nord-occidental /eŋ.ka.reˈɾa/
valencià /eŋ.ka.reˈɾaɾ/, /eŋ.ka.reˈɾa/

Verb[modifica]

encarrerar trans.

  1. (central) encarrilar (pel bon camí)

Conjugació[modifica]

Paradigmes de flexió: encarrero, encarrera, encarrerem
Vocal rizotònica: /e/

Miscel·lània[modifica]

  • Síl·labes: en·car·re·rar (4)

Vegeu també[modifica]