șantaj
Potser volíeu: şantaj
Romanès[modifica]
- Etimologia: Manlleu del francès chantage.
Nom[modifica]
șantaj n. (plural șantaje o șantajuri)
Declinació[modifica]
| Singular | Plural | |||||
| Indefinit | Definit | Indefinit | Definit | |||
| Nominatiu-acusatiu | (un) | șantaj | șantajul | (niște) | șantaje | șantajele |
| Genitiu-datiu | (unui) | șantaj | șantajului | (unor) | șantaje | șantajelor |
| Vocatiu | șantajule, șantaje | șantajelor | ||||
| Singular | Plural | |||||
| Indefinit | Definit | Indefinit | Definit | |||
| Nominatiu-acusatiu | (un) | șantaj | șantajul | (niște) | șantajuri | șantajurile |
| Genitiu-datiu | (unui) | șantaj | șantajului | (unor) | șantajuri | șantajurilor |
| Vocatiu | șantajule, șantaje | șantajurilor | ||||